Dintr-un deal semeţ de-argilă
vine apă de izvor
şi se scurge printr-o curnă
n uluce susurnd uşor.


 


Apa limpede şi rece,
parcă-i gheaţă-n miez de vară,
se prelinge ca un şarpe n
dereaua seculară.

Satu-ntreg alimentează
tot ce-i viu e adăpat
şi plimbă gşte şi raţe
- un canal adevărat.

Ale satului fntni
cu ciuturile nverzite
stau n cumpănă aşteptnd
să fie golite.

Apa lor este sălcie
şi pe nimeni nu mbie;
doar pe seară gospodina
şi udă cu ea grădina.

Iarna şi cerne zăpada
peste satul liniştit
mpodobind şi cişmeaua
cu cristale de argint.

Mai sunt cteva cişmele
dar ceva mai mititele...