Mă întreb a câta oară, oare ce s-a întâmplat
Nu sunt aceeaşi femeie şi tu acelaşi bărbat?
Am greşit că te-am iubit când erai nefericit
Şi când în durerea ta nimeni nu te alinta?

Uneori ţi-e dor de mine şi mă iei cu tine.
Ne plimbăm în Paradis… Sau e doar un vis?
Ne iubim fără rezerve ca şi prima oară
Oare ce ne-o dărui dragostea fugară?

Eşti total indiferent, sau chiar ţii la mine?
Cine poate să-mi răspundă ce ar fi mai bine
Să devin un munte mare plin de nepăsare
Sau o mare zbuciumată iubită de Soare?

Nu am Doamne nici un rost, şi îmi merge prost…
Uneori de duioşie inima-mi tresaltă
Când îmi amintesc de tine, cel de altădată
Care-mi împlinea iubirea doar de noi visată.

Într-o zi ţi-ai exprimat sincer tot regretul
Că m-ai cunoscut târziu, cum spunea poetul…
Ce să fac nu-i vina mea, aşa a vrut soarta
Să-mi dăruieşti dragostea când nu eşti cu alta.

Mă întreb adeseori cum să-mi trăiesc viaţa
Vreau sa te cunosc mai bine, bună dimineaţa!
Bună ziua să îmi fie, chiar de-s necăjită,
Bună seara, noaptea vine, vreau să-ţi fiu iubită!