CLIPE DE VIAŢĂ

Divină-i cărarea
ce duce īn pădure,
Şi este străjuită
de rugii vezi de mure.

Un pālc de violete
Şi două, trei brānduşe.
Cu albe floricele
Gătiţi-s corcoduşii.

Cuprinşi de īncāntare
Urcăm vioi cărarea,
Un verde crud mijeşte,
Senină este zarea.

Mă strāngi uşor de mijloc,
Şi eu mă prind īn joc,
Sărutul tău mă arde,
Tot trupul īmi ia foc.

Mă-nvăluie dorinţa
Pe care o trăieşti,
O patimă nebună
Cānd spui că mă iubeşti.

Şi inima īmi bate
Īn piept atāt de tare,
Īncāt am sentimentul
Că sunt nemuritoare.

Se poate să ai parte
De dragoste īn viaţă.
Dar frenezia clipei
O dată te răsfaţă!


 


O ciută speriată
Răsare īn cărare,
Se duce să s-adape,
Că cerbu-i la izvoare.

Acela e momentul
Īn care procreează,
Iubirea-i confirmată
Cānd iedu-şi alăptează.